Amintiri de anul trecut

După o săptămană de muncă infernală, simţeam nevoia sa evadez din stransoarea oraşului, undeva departe de zgomotul cotidian. Mi-am adunat tribul in jurul hărţii si am decis împreuna să ieşim în zona Cheile Dobrogei. Simţeam nevoia sa fac mişcare în aer liber. De dimineaţă ne-am luat bagajele, adică rucsacelul cu apă si ceva deale gurii, ne-am suit în regina şoselelor si am plecat la drum. Soarele deja ne zambea de pe cer. Ziua se anunţa frumoasă. Dacă tot am plecat devreme am oprit si la Peştera Liliecilor. Situată între localitatile Gura Dobrogei si Targusor, undeva pe la mijloc cum vii dinspre Gura Dobrogei pe partea stangă. La poalele colinei unde începe poteca spre pesteră se află cateva dărămaturi ale unor case. Va recomand lanterne si eventual cizme de cauciuc. Bineinţeles că noi am uitat toate astea în euforia plecarii si ne-am mulţumit cu cateva poze facute în intrarea principală a pesterii. Am plecat mai departe cu promisiunea că data viitoare o să venim pregătiti cu echipament pentru a explora mai în adancuri peştera. Urmatoarea oprire, Cheile Dobrogei. Parchez  masina într-un loc mai retras, si am luat-o la picior peste dealuri spre Mănăstirea Sf. Ioan Casian. Drumul este accesibil tuturor categoriilor de varstă. În drum găsim populatia băstinasă, fluturi, păsări, soparle, un guster, o mulţime de lăcuste in plin sezon de înmulţire care săreau în toate părţile. Noroc cu ochelarii de soare. O broască testoasă mergea tacticos fără să ne bage în seamă. A trebuit sa trecem pe langă o stană păzită de un caine masiv ce părea  de rasă. Bineînţeles era dezlegat. Ne-am luat inima în dinţi si am trecut pe langă stană în acompaniamentul dulăului. Am împrospătat rezerva de apă si am ciugulit cate ceva în locul amenajat în stil rustic de langa biserica. La aproximativ 300 m de mănăstire găsim Peştera Sf.Ioan Casian, locul unde a sihastrit Sf.Ioan Casian. Peisajul este superb,singurul lucru care îl strică este lacul amenajat artificial chiar la baza dealului. Oare cine este beneficiarul si cine ia dat aprobare sa  construiască intr-o rezervatie naturală ?
Îmi alung acest gand repede, să nu-mi stric ziua. Ne întoarcem pe acelaşi drum atenţi la dulăul care ne-a luat în primire de la distanţă. Ajunşi la maşina ne-am dat seama ca nu este tarziu, asa că am dat o fugă si la Cetatea Ulmetum, care este situată la marginea localitatii Pantelimon. Poze, amintiri, impresii. Scopul ieşirii în natură a fost atins. Am ajuns acasă cu gandul la ieşirea următoare.